Imunitatea specifică și cea nespecifică – aliații stării de sănătate

by Oct 7, 2020Sport și sănătate

imunitate

Imunitate

Foto – Ovidiu Bujor

Trăim vremuri nemaiîntâlnite, iar cea mai mare preocupare din zilele noastre este sănătatea – imunitate împotriva virusurilor. Este bine cunoscut faptul că această perioadă vine cu anumite boli contagioase, mai ales pentru copiii din ciclul preșcolar și gimnazial, datorită unui sistem imunitar scăzut.

Citim în continuare sfaturi despre imunitate, oferite de dl. Dr. Alin Popescu, medic primar de medicină sportivă, medicul coordonator al Federației Române de Rugby

Sistemul imunitar poate fi înțeles ca totalitatea mecanismelor capabile să lupte cu agresiunile exterioare sau chiar cu cele interioare. În momentul în care intrăm în contact cu un agent patogen de tipul bacteriilor sau virusurilor, organismul își pune în funcțiune sistemul imunitar.

Uneori, acesta funcționează la parametri maximi, astfel încât suntem protejați, alteori însă celulele și moleculele ce alcătuiesc acest sistem complex sunt învinse. Aceasta ultima situație este ceea ce numim un sistem imunitar slăbit care nu a fost capabil să lupte împotrivă agresiunii, rezultând diverse afecțiuni mai mult sau mai puțin grave.

Sistemul imunitar înnăscut sau imunitatea nespecifică

Imunitatea nespecifică mai este cunoscută sub numele de imunitate naturală sau constitutivă. Acest tip de imunitate este practic prima linie de apărare a organismului prin intermediul unor mecanisme nespecifice. Cu alte cuvinte, barierele mecanice (mucoasele și pielea), chimice (secrețiile ce pot conține enzime cu proprietăți bactericide) și celulare (celulele capabile să lupte cu așa zisul invadator) sunt modalități prin care sistemul imunitar înnăscut luptă pentru a menține integritatea organismului.

Sistemul imunitar dobândit sau imunitatea specifică 

Imunitatea dobândită apare după ce organismul a avut contact cu agentul patogen, rezultând în urma acestei interacțiuni apariția anticorpilor. Atât expunerea naturala la diverși patogeni, cât și imunizarea prin vaccinare reprezintă modalități de activare a imunității dobândite. În timp, datorită confruntării organismului cu diverse antigene (o substanță care nu este recunoscută ca proprie organismului) se naște practic capacitatea sistemului imunitar de a învață și recunoaște caracterele agentului patogen.  De regulă, cele două tipuri de imunități (specifică și nespecifică) interacționează și se influențează reciproc pentru a menține starea de sănătate a unui organism.

Modalități de a spori capacitatea sistemului imunitar

Din ce în ce mai multe persoane se îmbolnăvesc în jurul nostru. Banala răceală, gripa sau chiar afecțiunile mai serioase pot fi datorate unui sistem imunitar slăbit.  Sistemul digestiv are, printre altele, rol în susținerea imunității. Cu alte cuvinte, ceea ce mâncam vă avea repercusiuni asupra sistemului imunitar.

În acest sens, vă recomandăm o alimentație bogata în vitamine și minerale pentru a vă menține sănătoși. Astfel, consumul de carne de pește, iaurt probiotic, kiwi, ardei gras, morcovi, semințe de in, usturoi și fructe de pădure proaspete vă poate ajuta să vă mențineți sănătoși.

Alături de alimentație, mișcarea efectuată în mod regulat ajută la punerea sângelui în mișcare și la întărirea sistemului imunitar. Se pare că cei care fac 30 de minute de activitate fizică moderata pe zi răcesc mai puțin și au parte de o condiție fizică de invidiat. Și, nu în ultimul rând, organismul poate fi perceput ca o mașinărie care are nevoie de momente de respiro. Pentru a menține organismul într-o stare de echilibru și pentru a ajuta sistemul imunitar să performeze la parametri optimi, odihniți-vă. Opt ore de somn pe noapte, vacanțele și plimbările în aer liber vă pot ajuta să fiți odihniți și să țineți la distanță stresul, acesta fiind unul din factorii care contribuie la slăbirea sistemului imunitar.

Citește și articolul nostru ”De la dorință la realizare”!

Călirea organismului uman

Omul trebuie să se adapteze permanent la condiţiile de mediu. Capacitatea de adaptare este diferită în funcţie de modul de viaţă, vârstă, sex, de interesul pentru activitatea de călire în diferite perioade ale vieţii. Călirea organismului se realizează prin folosirea sistematică şi zilnică, în orice anotimp al anului a unor proceduri de expunere, după metode ştiinţifice, la influenţele unor factori naturali: aer, soare şi apă. Astfel organismul nostru dobândește imunitate.

Din punct de vedere fiziologic călirea organismului prezintă o perfecţionare şi antrenare a forţei de rezistenţă îndreptată spre acţiunea nocivă a factorilor mediului ambiant. Sensul călirii constă în antrenarea aparatului de termoreglare, în dezvoltarea forţelor de protecţie a organismului, îndreptate spre factorii mediului ambiant, care au acţiuni nocive.

Călirea organismului trebuie să înceapă încă din copilărie, dar se poate face la orice vârstă. Nu trebuie să ne limităm la utilizarea unui singur factor de călire, ci să utilizăm cât mai variate moduri şi factori naturali, cum sunt aerul (cald, rece, umed, uscat), apa (rece, caldă, fierbinte, sub formă de duşuri sau băi), soarele, gimnastica şi sportul.

Călirea prin aer

Aerul este mijlocul de călire care poate fi folosit tot timpul anului, atât afară cât şi în casă. Aerul curat întăreşte organismul şi fortifică starea aparatului respirator. Un bun mijloc de călire constituie baia de aer, plimbatul şi gimnastica în aer liber.

Călirea prin apă

Apa rece are un rol deosebit de important, deoarece aceasta stimulează activitatea inimii şi a întregului sistem circulator. Ea are efect benefic asupra circulaţiei sângelui, în special asupra vaselor superficiale. Călirea se poate face sub formă de baie zilnică, terminată cu un duş cu apă ceva mai rece, cu 1-2 grade. În timpul clătirii se pot face fricţiuni pe piept, spate şi membre, cu un burete sau mănuşă moale, timp de 5-7 minute, după care se continuă cu fricţionarea uscată a pielii cu un prosop, până ce pielea se roşeşte. Fricţiunea se face iarna în casă iar vara afară, după baia de aer şi de soare.

Călirea prin lumina solară

Soarele constituie un mijloc important de călire. Expunerea la razele solare are efecte favorabile asupra organismului. Soarele protejează copiii de rahitism, boală care duce la deformarea oaselelor. Expuşi suficient timp la razele solare, încă de mici, copiii capătă vitamina D care fixează calciul în organism. Calciul la rândul lui duce la formarea oaselor şi dinţilor sănătoşi. De asemenea soarele măreşte rezistenţa şi în faţa altor afecţiuni.

Deoarece călirea organismului este, în esenţă, un proces de antrenament, ea nu trebuie folosită oricum, la întâmplare. Ea trebuie să se desfăşoare după careva principii bine stabilite. Ignorarea acestor reguli poate duce la urmări neplăcute, complicaţii şi dezechilibru la nivelul organismului.

Principiile călirii

Gradaţia: Se realizează prin variaţia intensităţii factorilor de mediu precum şi a duratei în timp a acţiunii acestora . Călirea începe în sezonul cald când organismul este mai puţin solicitat de mediul extern. Pentru a fi eficient un factor de mediu (temperatura apei, temperatura aerului, expunerea la soare), se crește progresiv intensitatea și durata de acțiune pentru a evita apariţia efectelor negative.

Continuitatea: Călirea se efectuează sistematic, continuu din prima copilărie până la vârstă înaintată. Întreruperea călirii duce la scăderea gradului de antrenament al aparatului termoreglator.

Variaţia intensităţii: Se modifică intensitatea factorilor de mediu, durata timpului mai scurtă, mai lungă în funcţie de intensitatea factorilor de mediu. Variabilitatea mijloacelor de călire: Folosirea de factori diverşi, mijloace cât mai variate. Se combină 2-3-4 factori: băi de aer, apă, soare în acelaşi timp; proceduri diferite cu apă, expunere la aer cald rece, umed, uscat, vânt, ploaie toate combinate cu exerciţii fizice. Practicarea de sporturi în aer liber, schiul, înotul etc. oferă posibilitatea menţinerii unui grad înalt de călire cu efecte dintre cele mai favorabile asupra sănătăţii, puterii de muncă.

Individualizarea mijloacelor de călire: Se face în funcţie de particularităţile individuale, vârsta, sex, tip de sistem nervos, stare de sănătate, grad călire anterioare, de activitate profesională, etc. Unii factori sunt suportaţi mai bine, de exemplu apa faţă de aer sau soare.

Călirea organismului aplicată corect şi continuu aduce beneficii remarcabile în dobândirea imunităţii la stres şi efort, în ridicarea rezistenţei şi imunităţii faţă de viruşi şi diverse boli, ajută organismul să se întărească şi-i menţin o stare de sănătate armonioasă.

Dacă v-au convins sfaturile noastre despre imunitate, nu ezitați să le împărtășiți printr-un share!

IMUNITATE! IMUNITATE!

Puteți accesa materialele prezentate AICI și AICI.

Sport în pandemie

Sănătatea copiilor - nu mai există alte probleme în afară de COVID 19? SPORT Trăim niște zile pe care majoritatea dintre noi nici măcar nu și le închipuiau. Am ajuns să renunțăm la tot ceea ce făceam cu drag, să ne privim prietenii cu suspiciune și să ne ferim de...

Imunitatea specifică și cea nespecifică – aliații stării de sănătate

Imunitate Foto - Ovidiu Bujor Trăim vremuri nemaiîntâlnite, iar cea mai mare preocupare din zilele noastre este sănătatea - imunitate împotriva virusurilor. Este bine cunoscut faptul că această perioadă vine cu anumite boli contagioase, mai ales pentru copiii din...